Viile Metamorfosis

Suntem o familie tânără de antreprenori din județul Bistrița-Năsăud, satul Jelna, fascinată de vin și de cultură vinului. Nu facem altceva decât să continuăm și să ocrotim o poveste, o zonă și un spirit vitivinicol care a zăcut adormit timp de mai multe secole aici în Jelna. Dealurile unde ne-am plantat viță-de-vie conform hărților vechi de câteva secole ale acestei zone vitivinicole, au fost cultivate cu viță-de-vie dar nu sunt specificate soiurile. Până şi pe harta iosefină realizată de Imperiul Austro-Ugar în 1766, prima cartare a Transilvaniei, apar întinse plantaţii de viţă de vie pe dealurile din Jelna. Păstorim cu drag 26 de hectare de viță-de-vie, vârsta medie fiind de 15 ani, iar soiurile pe care le avem sunt: Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească regală, Muscat Ottonel, Pinot Noir. Valorile noastre românesti/transivanene ne-au învăţat să ocrotim zona acesta, care are atât de multe de spus și dăruit, că atare ne-am împins limitele și am construit o cramă nouă la cele mai înalte standarde, un hotel cu centru spa și restaurant gourmet. Toate în strâns parteneriat cu comunitate noastră. Ușile și inimile noastre vă sunt deschise și vă așteaptă. Crama Jelna produce vinuri in gamele Navicella by Jelna, Dealu' Negru by Jelna, Jelna Amprenta Transilvaniei. Cramă Jelna deține totodată Hotel Jelna 4* ce dispune de restaurant și Spa. Mai multe detalii despre unitatea de cazare și evenimentele ce se pot organiza găsești aici. Darius PRIPON - winemaker crama JELNA “In vinurile noastre, veti putea regãsi tipicitatea clară de Lechinta-Jelna: prospete, acide, puternice, rafinate si aromate; precum si multe surprize venind din partea unei vinificãri pro-active si sustenabile. Nu s-a urmat nici oretetã clasic si nici nu vom urma vreuna, mereu si mere vom incerca sã surprindem cu ochiul nostru uman, perfectinea pe care ne-o darieste natura.”

Pietroasele este un loc plin de poveste. Un areal încărcat cu istorie de legendă și tradiții timpurii misterioase, comuna Pietroasele este recunoscută mai ales pentru comorile sale – precum Cloșca cu Puii de Aur. Însă adevăratul tezaur al Pietroasei este vinul. 1893 - 1895 Stațiunea fost înființată sub numele de Pepiniera Pietroasa, în urma invaziei dezastruoase de filoxera – fiind prima unitate de acest fel din România. La Pietroasa s-a înființat pe o suprafață de 10 hectare, o colecție impresionantă de 737 de soiuri de viță de vie – adunate din toate colțurile lumii. Începând cu anul 1894 a intrat în funcțiune școala de altoitori din cadrul Pepinierei Pietroasa. 1924 A fost înființată și Stațiunea Viticolă Oenologică Pietroasa – instituție cu caracter științific – menită să întreprindă cercetări în vederea rezolvării problemelor care vizează domeniul viticol. Tot în cadrul acestei instituții a luat naștere și școala de ucenici agricoli pentru formarea de viticultori practicieni. 1928 - 1958 S.V.O. (Stațiunea Viticolă Oenologică Pietroasa) a preluat denumirea de Via Experimentală Pietroasa – ea fiind prima unitate viticolă din țară în care s-au organizat experiențe sistematice, în ceea ce privește comportamentul soiurilor de viță de vie roditoare și de portaltoi, aplicarea tăierilor în uscat, prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor. Începând cu anul 1958, aceasta devine Stațiunea Experimentală Viticolă Pietroasa. 1972 A devenit una din stațiunile Institutului de Cercetări Horti-Viticole, apoi ale Institutului de Viticultură și Vinificație de la Valea Călugărească, iar în anul 2005 reintră în subordinea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară – București, în calitate de filială a acesteia. 2005 Pe teritoriul Pietroasei se mai regăsește și un renumit centru viticol – filială a U.S.A.M.V. București încă din anul 2005. Este vorba despre Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație – care face parte, din punct de vedere teritorial, din Podgoria Dealu Mare. 2014 Suprafața stațiunii s-a diminuat ca urmare a retrocedărilor efectuate, de la 512 ha în 2003, la 203,38 ha în 2014 2019 În acel an a avut loc un alt moment important din istoria Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa – mai exact, atunci când aceasta s-a unit cu Pepiniera Istrița, și împreună au format Staţiunea Didactică de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Pomicultură Pietroasa – Istrița. În prezent deține 401ha agricole cultivate cu viță de vie, pomi fructiferi, pepiniere viticole, pepiniere pomicole și cultură mare. Tezaurul viilor bogate era însă de mult prezent pe dealurile însorite din Pietroasa. Cu timpul, acestea au fost fructificate la potențialul lor maxim și au continuat să își creeze un excelent renume. Ceea ce inițial a început cu o stațiune de dezvoltare pentru viticultură, s-a transformat într-o filială a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (2005). Renumitul Centru Viticol Pietroasa, ce avea să fie mai târziu numit Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa, a fost punctul de plecare pentru multe soluții și metode noi de producere a materialului săditor viticol. În prezent, acesta poartă numele de Stațiunea Didactică de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietroasa – Istrița. Vizitează Stațiunea de Cercetare Pietroasa Luni - vineri: 08:00 - 16:00   Sâmbătă/duminică: cu rezervare in avans. Programează un tur sau o degustare de vinuri aici:  0736 350 907 Relaxează-te în atmosfera rustică, înconjurat de butoaiele de vin, și degustă vinuri premiate, acompaniate de povești din istoria cramei

Povestea începe cu un vizionar în Dealu Mare, între Gura Vadului şi Săhăteni, unde în anul 2000, Denis Thomas, proprietar şi vinificator din Burgundia, pune bazele primei plantaţii viticole BIO din România. Denis Thomas preia şi dezvoltă o plantaţie de 45 de hectare, într-o zonă din Dealu Mare, unde terroir-ul, similar celui din Burgundia permite producerea de vinuri româneşti în spirit franţuzesc. Începând cu anul 2020, Domeniile Franco-Române aparţin unui grup de investitori români care intenţionează să-şi valorifice pasiunea pentru viticultură pentru a aduce vinurile cramei mai aproape de consumatorii din România dar şi de cei din străinătate. Misiunea investitorilor vizează modernizarea cramei, extinderea capacităţii de stocare şi de vinificaţie, dar şi dezvoltarea plantaţiei BIO care a adus României, în anul 2006, primul vin certificat Ecocert. La cele 45 de hectare preluate de la Denis Thomas, familia Olariu a adăugat încă 40 de hectare cu viţă-de-vie (o plantaţie cunoscută în zona Gura Vadului sub numele „Domeniile Persu-Eminescu”). Proprietate deţinută înainte de Primul Război Mondial de străbunicii lui Mihnea Olariu (Alexandru Persu – inginer agronom, fost primar al comunei Tohani şi Ecaterina Eminescu – nepoata poetului Mihai Eminescu), Domeniile Persu-Eminescu au fost retrocedate, începând cu anul 2002, către părinţii investitorului, Marina şi Nicolae Olariu. O poveste de familie care se întinde pe mai multe generaţii, o poveste care merge mai departe. La Săhăteni, în Dealu Mare, îmbinăm tehnicile tradiţionale cu tehnologia modernă, pentru a produce vinuri de foarte bună calitate. Cu o suprafaţă de 1900 mp, crama noastră dispune de instalaţii de vinificaţie şi stocare pentru toate tipurile de vinuri: albe, rose şi roşii. Întrucât certificarea Ecocert impune proceduri stricte şi în procesul de vinificaţie, avem propriul laborator de analize pentru fiecare etapă de producţie. De asemenea, îmbutelierea şi etichetarea se realizează automatizat. În acest mod, ne asigurăm că toate vinurile obţinute sunt la standarde ridicate de calitate. În prezent, la Domeniile Franco-Române se cultivă, pe 85 hectare, următoarele soiuri: • Struguri Albi: Fetească Albă BIO, Tămâioasă Românească BIO, Sauvignon Blanc BIO, Chardonnay BIO, Fetească Regală, Riesling Italian BIO • Struguri Roșii: Pinot Noir BIO, Merlot BIO, Fetească Neagră BIO, Cabernet Sauvignon, Merlot. Portofoliul cramei conține brandurile: Rendez-Vous, DFR, Vigneron și Arrogance. Crama poate fi vizitată de grupuri de minim 6 persoane - maxim 20 persoane, de luni până vineri, cu rezervare în prealabil cu minim 2 zile înainte pe adresa contact@dfr-wines.ro. Orele de începere a tururilor sunt 11 și 14, acestea putând diferi în funcție de sezon.

Crama Ferdi – o pasiune care transcende meșteșugul și se transformă în artă. Așa a luat naștere această cramă care, deși relativ tânără, are rădăcini adânci în dorința de a măiestri vinul. Crama Ferdi reprezintă, în totalitate, viziunea și conceptul proprietarului și vinificatorului cramei, Fernando Mihăilescu, cel care și-a asumat provocarea creării vinurilor într-un stil personal dar după metoda tradițională; ulterior alăturându-i-se în acest demers îndrăzneț și fiul său, Paul Mihăilescu. În urmă cu câțiva ani ne făceam, timid, loc în zona Tohani. Prioritatea noastră a fost, întotdeauna, atingerea excelenței în producția de vinuri, știind că vinul de calitate își are obârșia în vie. Ca urmare, după un atent proces de îngrijire a viei, începem selecția pe fiecare butuc în parte iar, la final, recoltăm manual în lădițe, în vederea obținerii unor struguri de primă clasă. Sistemul de vinificație este unul de perspectivă îndelungată, având în vedere că vinurile roșii sunt maturate, de la 1 la 2 ani, în barrique-uri de stejar. Principiul nostru «less is more» se observă începând cu intervenția minimă în procesul de vinifcație, vinurile transmițând adevărata esență a terroir-ului din care provin, și finalizând cu denumirile acestora, care au legătură cu memoria afectivă a făuritorului lor. Vinurile Cramei Ferdi se disting prin naturalețe, consistență, aciditate și eleganță. Utilizarea metodei tradiționale de făcut vinul are ca rezultat o gamă de vinuri echilibrate și rafinate. Magazinul online al cramei este disponibil aici. 

Aflată în satul Vadu Săpat, la granița județelor Prahova și Buzău, Crama de Piatră te așteaptă cu o unitate de cazare cu 11 camere, un restaurant, precum și cu vinurile ce îi poartă semnătura. Locul pe care este amplasată crama există de mai bine de 100 de ani. Aceasta a fost construită în decursul a trei ani, între 1909-1912, finalizarea ei făcându-se de către meșteri italieni ajunși în podgoria Dealu Mare, unde au făurit alte două crame. În acest timp, Clinciu Ion, edil de Bran, a ajuns în zonă și s-a căsătorit cu o fată de boier de aici. La nuntă au primit ca zestre 20 de hectare de viță de vie, lucru care l-a îndemnat pe Clinciu Ion să construiască o cramă, folosind ca materie primă piatra. La intrarea în beci poate fi observat și astăzi blazonul inscripționat în piatră, cu inițialele C. I și anul 1912. Din perioada interbelică până în anul 1995 unitatea viticolă a fost administrată de Cramele Prahova. După 1995 a urmat o perioadă de 23 de ani de pauză, iar în 2018 au început lucrări de reabilitare a clădirilor. Tot în 2018, au apărut primele vinuri marca Crama de Piatră. Suprafața viticolă este de 8 hectare, iar anual sunt îmbuteliate aproximativ 30 000 de sticle de vin. În vreme ce beciul și hala de producție au fost reconsolidate, vechiul conac, vizibil distrus, a fost reconstruit oferind astăzi 11 camere (9 camere duble și 2 apartamente), urmând că în scurt timp să se adauge și 12 căsuțe pentru cazare. Crama de Piatră dispute totodată de un restaurant cu 90 de locuri și o terasă. Crama de Piatră colaborează cu fermieri locali pentru a se asigura că au întotdeauna produse proaspete, iar primăvara și vara își produc legumele în propriul solar. Activități disponibile: tururi de cramă cu degustare de vinuri realizate de Crama de Piatră dar și alte crame din zonă, plimbări pe deal și printre vii, plimbări cu mașinuțe de teren, plimbări cu cai și căruțe (cu colaboratori externi), foc de tabăra. Alte facilități:  • Sală de evenimente și conferință + se pot organiza teambuildinguri • locație child frinedly • există și o camera pet friendly

Cu o vechime considerabilă în zonă (fiind probabil practicată încă de pe timpul dacilor), viticultura este atestată la Corcova printr-un act de la 1 iulie 1594, semnat de însuși Mihai Viteazu. Apoi, ca moșie a Bibestilor, podgoria a devenit faimoasă începând cu sfârsitul secolului al XIX-lea. Prințul Anton Bibescu, binecunoscut în cercurile pariziene și prieten apropiat cu Marcel Proust, a făcut din Corcova un nume de referintă, prin construirea cramelor și prin adoptarea unor metode moderne de vinificație. Tânarul agronom Aristoteles Sauget a plantat soiuri nobile de vitã aduse din Franța și a creat, după metoda vinurilor de Bordeaux, cupajul "Corcovin", celebru în epocă. Iar frumusețea zonei a făcut-o sã devină locul preferat de petrecere a vacanțelor pentru Anton Bibescu, Martha Bibescu, la fel și pentru prietenii lor, Mihail Sebastian, Ion Pillat, Ion Minulescu. Corcova Roy & Dâmboviceanu a luat fiintă în anul 2005, moment în care, din cele 470 de hectare cultivate cândva cu viță de vie mai rămăseseră doar 18 hectare, iar cramele, construite de prințul Anton Bibescu, erau în ruină. Din 2005 și până în prezent, 60 de hectare au fost replantate cu soiuri de viță nobilă, de provenientă franceză sau autohtonă, iar cramele au fost complet renovate și modernizate, cu sprijinul Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, fiind dotate cu utilajele și echipamentele cele mai performante. Așezată în partea de sud-vest a României, în Județul Mehedinți, via de la Corcova produce vinuri care au așa-numitul "gout du terroir", adică poartă amprenta locului. Climatul temperat-continental cu influențe mediteraneene - veri calde și secetoase, ierni blânde, cu precipitații accentuate - și solurile cu o structură litologică variată și cu o mineralitate bogată oferă dezvoltării viței nobile un mediu extrem de prielnic. Soiurile cultivate sunt cele care au dat rezultate și pe timpul Bibestilor, completate acum de Syrah. Plantarea viței s-a făcut de la nord la sud, pentru a obține o expunere cât mai lungă la lumina și căldura soarelui. Culesul se face manual, la fel și alegerea boabelor, la masă de triere. Urmează transformarea mustului în vin, trecând cu grijă prin mai multe etape de prelucrare, și, apoi, maturarea lui în butoaie de stejar. Astfel, integritatea strugurilor este cu atenție respectată, pe tot parcursul călătoriei lor din vie până la produsul final. Atunci când veți deschide o sticlă de Corcova, amintiți-vă atât: într-un vin bun se află o lume întreagă. Cu natură, cu istoria, și, mai ales, cu oamenii săi. Compania Viticola Corcova este o poveste frumoasă, o discuție între prieteni devenită realitate de succes. Proprietate a lui Michel Roy și Șerban Dâmboviceanu, afacerea a luat ființă în anul 2005, moment în care, dintre cele 470 de hectare de viță de vie pe care le-a deținut IAS-ul Corcova, mai rămăseseră doar 18 hectare, iar cramele, construite de prințul Anton Bibescu la începutul secolului al XX-lea, erau în ruină. Acum podgoria Corcova Roy & Dâmboviceanu cuprinde 70 de hectare pe care au fost replantate soiurile tradiționale ale locului, existente și pe vremea moșiei Bibeștilor, incluse în soiurile autorizate DOC Mehedinți-Corcova: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră, Muscat Ottonel, Chardonnay, Sauvignon Blanc, precum și două soiuri noi, Syrah și Viognier. De asemenea, în perioada 2008-2009, cramele au fost complet renovate și modernizate, dotate cu utilaje și echipamente moderne care înlesnesc procesarea. Crama este deschisă pentru vizite de Luni până Vineri în intervalul orar 8-17, iar în weekend numai pentru grupuri de minim 10 persoane (cu rezervare în prealabil).

Există vinuri pentru ocazii, VINARTE transformă fiecare zi într-o ocazie

MARCEA - O noua poveste în străvechea podgorie a Ștefăneștilor. Pe cel mai inalt deal al Ștefăneștilor, zonă în care vinul este o tradiție milenară, se naște o nouă poveste a viticulturii românești, unde modernul se îmbină cu tradiționalul. 25 de hectare de plantații tinere și o cramă cu tehnologie ultramodernă create să pună în valoare potențialul uriaș al zonei viticole Ștefănești.